Declarația Platformei DA privind Politica fiscală propusă de guvernul Chicu – un document făcut în pripă, ce nu va avea efecte pozitive pentru economie.

06.12.2019

Stimați reprezentanți ai guvernului,

Politica fiscală pe care ne-ați propus-o astăzi pentru aprobarea reprezintă un document sterp și făcut în pripă. Măsurile fiscale nu rezolvă absolut nimic și nu vor avea efecte pozitive pt economie.

1.Propuneți să impozitați serviciile on-line. Din start, putem prognoza că măsura va genera haos și mult disconfort pentru consumatorii de servicii online, mai ales că inițiativele sunt lansate în pragul sărbătorilor de iarnă când când corporațiile internaționale deja au aprobat atât bugetele lor pt 2020, cât și planurile operaționale. Cum poți introduce măsuri fiscale care afectează companiile globale cu doar câteva zile înainte de intrarea legii în vigoare? Impozitând aceste servicii (online shopping, muzică, divertisment) practic reiese că noi declarăm război marilor giganți ai industriilor globale de software, în condițiile în care nu este clar cum vor fi tranșate litigiile acestora cu UE și China. Are oare RM curajul și priceperea să-și apere consumatorii în raport cu acești giganți cu capitaluri de trilioane, cum sunt Google, Oracle, Amazon, și are Guvernul de la Chișinău variante de rezervă în cazul unui boicot față de RM? Știe actualul PM cum ce urmează după expunerea statului pe care-l guvernează la așa riscuri fără precedent? Are nevoie RM de o izolare față de tehnologiilor moderne on-line? Oare ce ce nu experimentați pe șoareci, stimați tovarăși, înainte de a propune o politică fiscală bazată pe ipoteze neverificate? Omori o piață de 500 mln lei anual cu cea mai mare rată de creștere (30%) în ipoteza obținerii unor venituri de la giganți care pot izola RM de sfera comerțului lor electronci. Ce facem în acest caz cu sumedenia de beneficii pe care aceste companii le oferă studenților, școlilor, care beneficiază de reduceri la software și servicii online? Cel mai grav mi se pare că acțiunile voastre pot deconecta businesul IT de infrastructura tehnologiilor moderne (SAP, ADOBE, MICROSOFT) ori crește riscurile prezenței lor în RM. Nu vi se pare că cineva vrea să bage RM în evul mediu, însă cetățenii nu au votat pentru asta. Când Guvernul vorbește de impozitarea serviciilor online, el uită să facă distincția între divertisment și soft educațional. Doriți să impozitați aplicațiile de lucru pt specialiști care studiază ingineria, disignul, arhitectura, modelarea matematică? Toți ei folosesc aplicații on-line. E critic să evităm impozitarea educației.

2. Deducerea plăților efectuate către salariați. Aparent,această normă rezolvă un conflict dintre mediul de afaceri și organele fiscale. Dar oamenii de afaceri au așteptat altceva – că vor reveni la susținerea tichetelor de masă. PSRM a promis revenirea la subiectul ticketelor de masă în toamnă și iată că vine și bugetul pe 2020, dar nu se vede revenirea. Cca 60% din companiile care utilizau ticketele de masă, susțin astăzi că renunță la ele. Ceilalți vor renunța poate mai târziu. Piața ticketelor de masă – 360 lei în 2019, iar după decizia de stopare a acestei forme de stimulare a angajaților bugetul de stat va pierde cel puțin 40 mln lei din TVA fără a obține veniturile așteptate din asigurările sociale, medicale și impozitul pe venit. Fugind după !ratările bugetare! Din impozitul pe salariu am îngropat o piață și am ratat încasările TVA. Asta am dorit să auzim acum. Ați venit să ne mințiți cu deducerile

3. Extinderea cu 1 an a facilităților la impozitarea dobânzilor bancare. Propunerea nu este nicidecum ceea ce pare. Pot compara acest subiect doar cu argumentul folosit de Leancă și Gaburici la transmiterea de garanții pentru ”jaful secolului” (2014-2015). Vă explic. În condițiile în care 95% din toți deponenții dețineau doar 300 mln lei, statul a garantat 13 mlrd lei ca să ofere susținere escrocilor. Azi, 95% din toți deponenții dețin depozite de până la 20.000 lei. Aș înțelege grija statului pentru cei mai săraci deponenți. Numai că aceștea dețin doar 2% din volumul total de depuneri în bănci RM (max.1,5 mlrd), suma depunerilor e de cca 44 mlrd lei. Asta face ca așa numita ”grijă pentru deponenți” să însemne de fapt o scuză perfectă pt menținerea netaxată a super-bogaților, practic înafara sistemului fiscal al RM. Ce vă face să credeți că proprietarii de depozite de zeci de milioane nu trebuie să plătească? Asta vă spune ideologia de partid? Sau ea se aplică numai în alegeri? Ați calculat ce venituri ratate avem în acest caz? Vă spun eu – 120 mln lei anual. Cred că politica fiscală corectă e să apere micii deponenți, dar să aplice instrumente de echitate socială în raport cu marii deponenți care au obligații fiscale față de acest stat. Propunerle Dvs sunt parțiale și eronate.

4. Scutirea de impozit pe venit a asociațiilor de co-proprietari din condominium. Este o normă firească, ori condominiumurile nu au venituri. Dar, întrebarea este – mai avem noi oare condominium în RM? De ani buni este blocată legislația în domeniul dat. Legea condominiumului trebuie să devină prioritatea N.1 pe agenda guvernului parlamentului. În mod aberant, numai fondul de locuit din Municipiul Chișinău a acumulat datorii de 2,5 mlrd lei, și asta doar la căldură, fără a mai include datoriile la apă, canalizare, deșeuri, alte utilități. Vă imaginați ce se întâmplă la nivelul micilor orașe din RM? Și asta pentru că legea nu a intrat în vigoare,iar problemele de sistem în adminitrarea blocurilor locative prezice dezastru și faliment. Asta nu-i o problemă sufiicent de importantă pentru a o include în politica fiscală pentru anul 2020? Iată asta înseamnă miopie.

5. Achitarea TVA pentru serviciile importate. Guvernul vrea să simplifice procedura de impozitare a companiilor locale care achizționează publicitate on-line de peste hotare. Dar știți oare că 90% din toată publicitatea on-line din RM este furnizată pe platforme străine (Google, FB, Odnoklassniki)? Ce politică are acest guvern pentru ca sectorul ICT să-și crească cota de piață în raport cu furnizorii străini de publicitate? Ori acest guvern se gândește numai la creșterea de taxe și impozite? Acest guvern procedează exact ca fata babei, care strigă tare ca a găsit mărgica, lăsând înafara atenției sale adevăratele probleme de stagnare a economiei naționale și de lipsă a unor motoare de creștere.

6. Extinderea bazei impozabile la automobilele importate. Acciza la automobile este utilizată într-o țară care are industrie automobilistică și vrea să-și protejeze piața de importuri. În RM, aplicarea acestei accize este mai degrabă rezultatul unui lobby agresiv, deschis și fără rușine, în favoarea saloanelor auto de lux, care folosește acest guvern ca pe o măușă. Păgubiții sunt însă 85% din cetățenii RM care-și procură automobilele din străinătate și vor plăti aceste accize pe care le-ați întrodus în politica fiscală, pentru că acestui guvern se pare că nu-i pasă de oamenii simpli. ȘI nu are aici nici o treabă aici mediul sănătos, taxa ecologică, etc. Statul poate reglementa ecologia la diverse etape, i.e. la testarea automobilelor dar nu trebuie să creeze bariere fiscale suplimentare omului simplu. Știți oare, Dl PM că astăzi avem 56 accize la automobile, în dependență de vârstă și capacitatea motorului? Acum vreți să întroduceți și acciza de ”preț”, care va crea noi distorsiuni de sistem, în care, numai la importul de automobile vor exista cca 560 tipuri de accize. Cei bogați (care achită fără probleme automobile de 75,000 euro și mai mult) plătesc o acciza de 18 ori mai mică decât persoanele cu venituri modeste, care achiziționează automobile cu valoarea de până la 5.000 euro. Asta-i echitatea socială pe care o doriți? Numiți-o altfel! Vă dau un sfat – anulați haosul de la importul de autoturisme, aplicând norma legală obișnuită, logică, cunoscută în toată lumea și în RM, cu excepția autoturismelor, și aplicțai TVA în loc de accize. Un singur TV de 20% egal pentru toți în loc de 560 tipuri de accize va face economia mai suplă și mai echitabilă. Cine spune că bugetul statului pierde bani la importul de automobile să știe că veniturile de bază în bugetul de stat provin din taxa pt folosirea drumurilor și accizele la benzină. Statul are suficiente pârghii să colecteze bani de la deținătorii de automobile și nu este echitabil social să mențină actualele deformări fiscale.

Regretăm că actualul guvern nu vine cu nici o inițiativă fiscală strategică, care ar demonstra că economia RM trece printr-o criză majoră și că nu învățăm decât foarte puțin din greșelile anilor trecuți. Observați că politica fiscală este bazată în temei pe economia consumistă, fără dezvoltare, fără creștere economică, și fără susținerea unor piloni de restartare a mediului de afaceri. Asta înseamnă să ai o gândire birocratică, folosită pentru scopuri politice clientelare, de moment, care nu poate crea dezvoltare. Pentru prima dată, exporturile RM stagnează și s-au oprit la 2,7 mlrd $, fapt care arată zero creștere timp de 1 an și jumătate și asta demonstrează că avem o economie plafonată, care și-a epuizat potențialul de creștere. Ar fi trebuit să avem și soluții noi, dar nu avem de la cine primi asemenea abordare.