Platforma DA propune instituirea moratoriului asupra legii care a pus miliardul furat pe umerii cetățenilor

03.12.2019

Dragi cetățeni,

Furtul miliardelor de lei, diminuarea bruscă a cantității valutei naționale, a scos în stradă la proteste masive zeci de mii de oameni în anul2015. La Marea Adunare Națională, pe data din 6 septembrie 2015, peste 100 de mii de cetățeni au spus răspicat că miliardele furate trebuie să fie reîntoarse de cei vinovați de jaful secolului, după ce aceștia vor fi trași la răspundere și averile lor vor fi confiscate.

Cu părere de rău, clasa politică hoață și lipsită de responsabilitate aflată atunci la conducere, a făcut tot posibilul pentru tergiversarea investigării fraudei bancare. Ancheta în mai multe cazuri a fost folosită selectiv în scopuri politice. Iar în 2016 Guvernul Filip a transformat garanțiile de stat, emise de guvernele Leancă și Gaburici, în datorie de stat cu dobânzi exorbitante. Conform Legii 235 din 03 octombrie 2016, au fost emise obligațiuni de stat la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termen de până la 25 de ani, în volum total de 13,3 miliarde lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5 la sută, ceea ce practic a dublat suma datoriei.

Această decizie pripită:

· a creat inechitate socială, căci povara este transpusă pe umerii plătitorilor de impozite fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru frauda miliardului,

· a oferit impunitate persoanelor implicate în furtul miliardului,

·a distras mijloace din bugetul de stat (în trei ani bugetul a achitat peste 2,3 mlrd. lei, bani care ar fi putut fi folosiți în scopuri sociale sau pentru proiecte de infrastructură).

După schimbarea puterii în iunie 2019 Procuratura Generală a pornit în sfârșit un dosar penal cumulativ pe frauda bancară privind existența unei grupări criminale. Potrivit unui raport al Procuraturii Anticorupție elaborat în contextul Hotărârii Parlamentului din 17 octombrie 2019 pe o perioadă de referință august-noiembrie 2019, în cadrul anchetei fraudei bancare au fost puse sub învinuire persoane fizice și juridice implicate, la care au fost identificate bunuri imobiliare pasibile pentru a fi sechestrate, și respectiv, a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 1,2 miliarde lei.

Totodată, Hotărârea Parlamentului prevede că Guvernul și Banca Națională în 60 de zile vor examina oportunitatea revizuirii Legii nr. 235 din 3 octombrie 2016. Guvernul blocului ACUM, bazându-se pe aceasta hotărâre, a inițiat niște discuții pe acest subiect. Însă, proiectul bugetului pentru 2020, propus de Guvernul Chicu, prevede ca cetățenii noștri să continue achitarea banilor furați tot de la ei.

În acest context se impune intervenția Parlamentului în vederea stopării emisiunii obligațiunilor de stat destinate garanțiilor pentru creditele de urgență și achitării acestora din bugetul de stat.

În acest sens se propune aplicarea imediată a moratoriului asupra implementării “legii miliardului”, până la epuizarea tuturor mijloacelor de investigare și recuperare a mijloacelor fraudate. Această opțiune ar fi corectă și necesară pentru evaluarea exactă a fraudei și a consecințelor acesteia în formă pecuniară.

Totodată, suspendarea legii ar permite o mobilizare a tuturor instituțiilor, inclusiv a BNM, pentru demascarea fraudelor și identificarea beneficiarilor și recuperării mijloacelor fraudate. Doar după epuizarea tuturor eforturilor legea miliardului ar putea fi reactivată și doar suma reziduală nerecuperată ar putea fi recunoscută drept datorie de stat internă, cu stabilirea de noi prevederi pentru relațiile dintre BNM și Ministerul finanțelor.

Este de remarcat că garanțiile emise de către ministerul finanțelor în 2014 și 2015 nu au fost făcute cu termenul stabilit. Prevederea inițială din HG din 2014 a fost eliminată și garanțiile puteau fi emise fără stingere pentru o perioadă nelimitată, până la epuizarea eforturilor de recuperare a miliardelor dispărute. Însă odată cu asumarea răspunderii de către guvernul Filip în 2016 și activarea garanțiilor, situația cu emiterea de garanții nu poate fi întoarsă. Dar suspendarea legii și recuperarea banilor în cadrul investigării furtului miliardelor și a procesului de lichidare a celor trei bănci poate diminua semnificativ impactul negativ asupra contribuabililor.

Iată de ce Fracțiunea Platforma DA vine azi cu proiectul de lege pentru instituirea moratoriului asupra implementării prevederilor Legii Nr. 235 din 03.10.2016. privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015. Este dezideratul Platformei DA încă din anul 2015, spre realizarea căruia am trecut prin proteste, alegeri, guvernare scurtă, activitatea Comisiei parlamentare de anchetă. Această inițiativă a fost consultată cu mai mulți experți din domeniu și sper că va fi susținută de toate fracțiunile parlamentare.

Premisele care au stat la baza înaintării acestei inițiative sunt următoarele:

– Derapajele accentuate în cadrul proceselor democratice, a transparenței instituționale, independenței justiției și degradarea contextului socio-economic din Republica Moldova pe fundalul furtului miliardelor.

– Identitatea partidului politic Platforma Demnitate și Adevăr, principiile și valorile democratice care stau la baza întregii activități a partidului, încă din perioada, când Platforma avea un statut civic.

– Dezideratele emanate de PROCLAMAȚIA Marii Adunări Naționale din 6 septembrie 2015, pentru izbăvirea statului de captivitatea oligarhiei criminale și neadmiterea faptului ca cetățenii să întoarcă miliardele furate tot de la ei.

– DECLARAȚIA cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, votată în Parlamentul Republicii Moldova, și inițiată de președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase.

Efectele scontate de pe urma suspendării ”Legii miliardului” sunt, după cum urmează:

· Eliberarea imediată a unor sume anuale de circa 850 milioane lei – un miliard lei în bugetul de stat, un spațiu fiscal important pentru programe și proiecte sociale;

· Efortul conjugat pentru investigarea fraudei și acțiunile concrete de recuperare a mijloacelor extrase;

· Tragerea la răspundere a persoanelor implicate și a beneficiarilor fraudei bancare.