Platforma DA a prezentat două proiecte de legi în susținerea autorităților locale. Descentralizarea – principiu fundamental al democrației autentice!

22.06.2020

Unul dintre dezideratele Platformei Demnitate și Adevăr reprezintă Descentralizarea ca principiu fundamental respectat la nivelul statelor europene în vederea Autonomiei locale. Conceptul și obiectivele politicii de descentralizare sunt parte integrantă a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Autoritățile publice locale reprezintă instituția cea mai apropiată de cetățean și, respectiv, acestea trebuie să dispună de pârghii, capacitate efectivă, inclusiv financiară, care să le permită gestionarea eficientă a treburilor publice la nivel de comunitate, prestarea unor servicii publice de calitate către cetățean, precum și asigurarea unei dezvoltări locale sustenabile.

În conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificate de Republica Moldova în anul 1997 și a Strategiei Naționale de Descentralizare, Deputata Inga Grigoriu a înaintat un proiect de Lege, ce vine să susțină autorităţile administraţiei publice locale pentru consolidarea autonomiei financiare a APL de nivel întâi prin majorarea veniturilor bugetare ale acestora.

Inga Grigoriu:

„În urma multiplelor consultări avute cu primari și consilieri locali, propun defalcarea de la taxele locale pentru resursele naturale în mărime de 60% din volumul total al taxelor pentru bugetele satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău), în timp ce 40% din volumul acestor taxe vor fi în continuare acumulate în bugetele raionale.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, nivelul încasărilor la bugetele locale ale autorităților de nivelul doi din taxele pentru resursele naturale a constituit, în anul 2019, circa 44, 1 milioane lei. Prin urmare, prezentul proiect ar putea contribui la consolidarea veniturilor la bugetele locale ale autorităților de nivelul întâi cu circa 26,5 milioane lei și echilibrarea bugetelor raionale și cele ale satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor).

Menționez că taxa pentru resursele naturale este una dintre puținele taxe care poate fi localizată, ceea ce argumentează necesitatea colectării acesteia în bugetul local al administrației de nivelul întâi. Mai mult ca atât, autoritățile locale de nivelul întâi sunt preponderent cele care suportă cheltuieli pentru contracararea efectelor proceselor de exploatare a resurselor naturale (extragerea mineralelor utile, apă, lemnul eliberat pe picior, efectuarea prospecțiunilor și explorărilor geologice, folosirea spațiilor subterane, exploatarea construcțiilor subterane).

Astfel, se vor echilibra bugetele locale ale autorităților de nivelul întâi și cele de nivelul doi, în sensul consolidării bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor).”

Al doilea proiect de Lege, înaintat de Inga Grigoriu, de asemenea vine să susțină Administrațiile Publice Locale de ambele nivele pentru a-i asista în efortul de a face față necesităților de dezvoltare, a asigura durabilitatea proiectelor și a facilita cooperarea la nivel regional, inter-regional și internațional, ca temelie servind Politica de dezvoltare regională.

Inga Grigoriu:

„Această politică prietenoasă este orientată spre o dezvoltare sustenabilă și inclusivă, este dedicată creșterii economice și competitive, consolidează coeziunea socială și teritorială, dinamizează dezvoltarea urbană și alte aspecte care urmează să fortifice competitivitatea regiunilor de dezvoltare ale Republicii Moldova per total.

Deasemenea, Politica de Dezvoltare Regională este susținută și de Uniunea Europeană, fiind parte integrată a Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE, în special la capitolul 20 ”Dezvoltarea regională, cooperarea la nivel transfrontalier și regional”.

Specificul Politicii de dezvoltare regională constă în deschiderea oportunităților de realizare a proiectelor de anvergură prin faptul că dispune de setul de instrumente și măsuri pentru dezvoltarea echitabilă a regiunilor de dezvoltare, iar potențialul acesteia în a deveni un element de consolidare a eforturilor de dezvoltare durabilă îl definește într-o mare măsură Fondul Național de Dezvoltare Regională.

Conform Legii privind Dezvoltarea Regională adoptată încă în anul 2006, FNDR a constituit 1% din veniturile la bugetul de stat, cu excepția veniturilor cu destinație specială (Fondul Rutier, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul Ecologic Național).

Politica de dezvoltare regională, inclusiv și datorită acestui fond, deja a atins anumite rezultate menite să asigure cooperarea inter- și intra- regională prin implementarea mai multor proiecte investiționale, domeniile de intervenții prioritare fiind: alimentare cu apă și canalizare, infrastructura drumurilor, gestionarea deșeurilor solide, sporirea eficienței clădirilor publice, precum și sporirea atractivității turistice.

În ultimii 10 ani au fost implementate cca 140 de proiecte regionale, inclusiv 48 – de asigurare cu apă și canalizare, 13 – în managementul deșeurilor, 21 – în eficiență energetică a clădirilor publice, 28 de proiecte – în turism și sprijin în afaceri, reabilitate 29 drumuri regionale și locale.

Însă, la 27 iulie 2018 a fost modificat art. 6 din Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova în așa fel încât s-a decis ca volumul Fondului Național de Dezvoltare Regională să nu fie stabilit în dependență de evoluția veniturilor bugetului de stat, ci să fie aprobată o sumă fixă prin legea anuală a bugetului de stat.

Analizând cuantumul Fondului în această perioadă de timp, constatăm, că acesta a fost subfinanțat și subminat. Deși există probleme majore cu care se confruntă majoritatea regiunilor de dezvoltare, actualmente Fondul nu are posibilitatea de a răspunde acestora. Constrângerile financiare la implementarea unor proiecte esențiale, de anvergură regională, creează probleme de funcționare și de credibilitate pe fondul creșterii așteptărilor și implicării active participative a actorilor regionali.

Deasemenea, analiza rezultatelor implementării politicii regionale a fost expusă în Raportul Curții de Conturi, nr.65 din 25.11.2019, în care se invocă următoarele: ”O lacună ce ține de planificarea și alocarea mijloacelor financiare necesare implementării Documentului Unic de Program pentru anii 2017-2020 constă în limitarea mijloacelor financiare alocate pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională. Astfel, suma estimativă solicitată din FNDR pentru finanțarea proiectelor (incluse în DUP) este de circa 1722,7 mil. MDL, iar alocațiile din bugetul de stat constituie doar 220,0 mil lei. anual”

După implementarea primelor proiecte de anvergură regională, propuneri de proiecte înaintate spre examinare și aprobare au fost în continuă creștere, astfel încât la prima etapă a concursului pentru perioada 2017-2020 au fost depuse 321 de note conceptuale de proiecte, în sumă de circa 7,8 miliarde lei ce reprezintă necesitățile de dezvoltare a localităților, parvenite din partea administrației publice locale de nivelul I și II.

Astfel, practica de finanțare a programelor și proiectelor din mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională constituie una din cele mai importante aspecte, care necesită a fi revăzută pentru realizarea cu succes a obiectivelor politicii de dezvoltare regională.

Prin prezentul Proiect de lege, propun revenirea la forma inițială a FNDR, cuantumul acestuia fiind de 1% din venitul bugetului de stat, aprobat prin Legea Bugetului de stat pentru anul respectiv, excluzând transferurile cu destinație specială, de fapt, așa cum era prevăzut inițial în Legea Dezvoltării Regionale.

În continuare mă voi adresa deputaților în Parlamentul R. Moldova în vederea susținerii acestor două inițiative legislative.”